Cand dai cuiva sa asculte o piesa mereu te identifica in versuri.
Cand spui cuiva ca-ti place o carte mereu te cauta printre personaje.
Cand iti vede cineva un status mereu crede ca te reprezinta.
Descifrarea actelor si faptelor din ziua de azi a devenit se pare foarte simpla... insa...
eu am momente cand ador o piesa fara sa-i fi retinut versurile sau mesajul... just linia melodica.
eu am momente cand gasesc genial un vers fara sa ma regasesc in el... just stilul.
eu am momente cand zambesc la un citat fara sa-i dau dreptate autorului... just modalitatea de a pune problema.
Si toate astea-mi dau o stare de bine grozava. Exact ca o revelatie. Ma lumineaza. Ma fac sa gandesc mai deschis!
Exact din categoria asta:
- Exista intrebari pe care ni le punem nu pentru a da un raspuns, ci pentru a auzi intrebarea. - Octavian Paler - Caminante
- de cand s-au nascut neamurile? De la turnul lui Babel Domnul a zis: iata ca ei sunt un singur popor si toti au aceeasi limba. Acum nimic nu i-ar impiedica sa faca tot ce si-au pus in gand. Haidem sa ne pogoram si sa le incurcam acolo limba. Se teme cumva Dumnezeu de unitatea lumii? - Constantin Noica - Jurnal Filozofic.
Caci in fapt, ce au citatele astea deosebit? Nimic, nu consider ca spun adevarul, dar modul in care pun problema, modul in care sunt scrise te fac sa-ti placa, sa zambesti.
So... free up your mind! Incearca sa vezi si dincolo de comun si banal. Vorba lui Paler... peisajul asta nu are numai ses. Daca ai putina bunavointa ai sa vezi si niste dealuri.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
0 opinii:
Trimiteți un comentariu