Totul incepe cu copilaria: nu prind bine aripi si voie sa mearga singuri pana la scoala si-napoi ca fitele acapareaza pustii… freza cu gel la minus 4 grade, caciula ce tine de cald ghiozdanului cand urechile mai au un pic si cad, bluzite putin mai sus de buric cat sa se vada pielea gainii si peste toate o cearta prelunga si aproape omniprezenta cu parintii, pe considerentul: “lasa-ma in pace nu mi-e frig, asa vreau sa ma-mbrac”.
Eivdent copilul raceste sau o da in sinuzita si alte boli, iar boala uita sa-l lase si-l viziteaza an de an incat pe la 18 ani incepe sa se contrarieze: “da de unde frate, racesc la prima rafala de vant, ce, e raceala ereditara, ca altfel nu imi explic?”.
Ereditara, vom aproba cu totii, sau vom gasi alte scuze de gen “virusii secolului 21, poluarea, incalzirea globala, lipsa de oxigen sau departarea de natura” si vom face schimb de boli ce ne macina aparent fara cauza la o sesiune de cumparat ceaiuri de bambus, felii de castravete, nisip sau alte specimene miraculoase sau plante de la Naturist care sa ne vindece.
Odata cu facultatea dam de bani si de libertatea de a-i cheltui cum vrem si-atunci invatam sa-i “cheltuim” pe shopping in mall, Kfc Mc si saworme, , sticle de vodka, baxuri de tigari, si sa mancam doar stiksuri, pufuleti si in zilele de duminica franzele cu pateu. De ce? Pentru ca e trendy, e cool si pentru ca mor sa-mi iau bluza aia desi face cat jumate de buget…
Invatam totodata ca scoala e nashpa si ca viata merita traita astfel ca ne vom cufunda in restante, sisteme de copiat si injuraturi vizavi de facultate si persoana profilor.
Cam dupa primul an dam de dureri abdominale si cercetand de la ce vine aflam ca avem gastrita sau boli surate, ca nivelul de calciu e undeva la baza scarii si observam cum incet, incet sticla cu apa de 5 litri devine din ce in ce mai carat, iar statul in picioare din ce in ce mai greu de realizat. Facultatea incepe sa devina muzeu. Nu mai vizitam deloc, platim examenul sau pe unul care sa il dea in locul nostru.
In timp terminam de indexat toate barurile si toate bauturile spirtoase, toate magazinele de firma sau toate cluburile de streaptease, dupa preferinta, dam licenta de vreo 3 ori si intr-un final obtinem cacatul ala de hartie taiata onduleu care ne adevereste studiile, iar bolile asta nu prididesc sa ne lase nici la casa noua, nici la alt statut matrimonial. Si asta pentru ca intotdeauna vitaminele au fost nashpa, iar calciul ingrasa si oricum nu avem niciun interes sa ne lasam de fumat, astfel incat pe la vreo 30 de ani, avand o slujba de cacat, aflandu-ne cu copilul de mana in drum spre gradinita de stat, apucam sa ne intrebam, evident contrariati… bai, de unde dracu am ameteala asta, si durerea in stomac, ca doar de cand am barbat si casa mananc gatit?
Nu vom intelege cauzele si vom blama apa de la robinet cu care nici ciorba nu mai poti sa faci si microbii de pe clantele cabinetelor medicale, care prin lege ar trebui dezinfectate la fiecare 48 de minute.
Vom continua sa fumam si sa privim cu jind la Audi-ul fostului coleg, adica tocilar de clasa, de pe fereastra unei garsoniere confort II, nerenovate. Vom fi dobandit evident noi vicii gen statul la birou cocosat, cu nasul in calculator 12-14 ore pe zi pentru vibrantul 500 de euro si nu vom observam cand stresul, stupizenia si grasimea se va depune.
Cand ar fi fost normal sa ne contrariem de ce ne-am ingrasat in halul ala si de ce nu mai ptem sta drepti, vom constata insa ca ceva mai grav ne paste, cum i-a pascut si i-a mancat si pe colegii nostri… depresia, cancerul, osteoporoza, parkinsonul & co. si pana sa ne miram fie boala ne va fi mancat, fie mintea ni se va fi intunecat.
Nu stiu exact cand, difera de la om la om, dar cu siguranta in una din etapele astea intrebarea fundamentala va aparea: de unde atata necaz pe capul meu? De unde atata boala si neimplinire? De ce eu am parte de 500 de euro pe luna, stress, si tratament de boala de ficat si stomac, iar ala are 5000 de euro buget de concediu, viloi, minore si masaj de relaxare?
Nu vom intelege... evident ca, vorba statusului unui amic… “we all make choises, but in the end THE CHOISES MAKE US!”
Nu vom intelege si pentru asta vom muri prea tineri si prea nelinistiti.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
6 opinii:
Uf. Chiar ai dreptate :-s. Si e doar foarte trist!
Draga Irina....ce sa zic....cam asa e cum zici tu..n-am ce zice...insaeu mai cred si in autoeducatie, adica, la un moment dat, la o anumita varsta, sa ne dam seama de unele chestiii si sa nu le mai facem, sau sa pretuim alte lucruri decat hainele scumpe sau cluburile de fitze...eu asa cred..ca oamenii se pot schimba daca vor.te pup
te inseli, timpurile se schimba, cand eram eu mic nu se dadea lumea cu gel sau nu avea fitze la maxim
ce-i drept nici n-am citit tot articolul, dar o voi face, promit :P
pfff. si esti mai mic ca mine. cand eram EU mica lumea se dadea cu gel... de-ala ieftin... dar poate ca la noi in centrul tarii au ajuns inovatiile mai repede :))
Ei bine, acum cateva zile ma intrebam: de ce dracu' am fumat eu atatia ani si de ce am mancat numai sticsuri si am baut cola??? Pentru ce? care era marea miza????
Regret mult chestia asta.. desi nu pot spune ca am imbatranit prea tare si nici ca sufar de nu stiu ce...
Ai dreptate...poate mai putin cu faptul ca aia care au SUV-uri si vile datoareaza chestiile astea alegerilor inteligente facute de ei. Pe cuvant ca 3/4 din ei sunt de toata jena si nu sunt demni de invidiat.. pt. ca nu au alea pt. ca au fost inteligenti sau inspirati...
No ce sa zac? am gasit postu asta acm'ni si na viata e un kkt fara sfarsit ete nu ?
daca nam avea nu guvern corupt am avea si o viata buna nu am lua 500$ PE LUNA CA 5000$ da no ce sa zac asa is taranii astia vor numa malai daca le dai ei vor si mai mult pe viitor taxele vor creste oamenii se vor razvrati o sal omore pa presedinte poporu o sa sie la putere nu un kkt de presedinte ca nenea IohaKois nu ? na ce sa zic in zaua de azi mi de copaci copii se lasa de scoala pt ca e naspha cu ai zis u si e advrt si no intrun final viata nu e ceea ce vr u sa fie decat daca VREI TU.
Trimiteți un comentariu